România >
Transilvania >
Apuseni >
Garda de Sus >
Obiective Turistice Garda de Sus fără intermediari
Tarifele afișate pe hartă sunt minimele în LEI PE PERSOANĂ valabile astăzi.
4 oferte de Obiective Turistice în Garda de Sus
sortate după:
Pestera de Sub Zgurasti
Obiective Turistice Garda de Sus,
Pestera Zgurasti este o pestera activa, cu doua intrari, aproximativ 5,1 Km lungime si 80 metri adancime si in interior gasiti cel mai mare lac subteran din Romania.Pestera se afla la o inaltime de 920 metri pe Valea Ordancusei, Coordonatele GPS NU sunt exacte
Pestera Scarisoara
Obiective Turistice Garda de Sus,
Pestera Scarisoara se afla la o altitudine de aproximativ 1150 metri pe raza comunei Garda de Sus.Pestera este amenajata pentru vizitare cu ghizi autorizati si adaposteste cel mai mare ghetar subteran din Romania.
Izbucul Tăuzului
Obiective Turistice Garda de Sus, Muntii Bihorului, în estul satului Hodobana
La baza unui perete stâncos ce se îndreaptă aproape vertical către cer, apa care a intrat circa 2.5 km mai la deal prin imensul portal al peșterii Coiba Mare iese in sfarșit la lumină, prin Izbucul Tăuz.Accesul catre micul ochi verde de apă este relativ ușor. Din centrul comunei Gârda de Sus se urmează cursul Văii Gârda… până la izbuc. Ce se ascunde sub oglina apei e o altă poveste…
Primele tentative de depășire a izbucului și pătrunderea în acest mare sistem de peșteri, din care mai fac parte și peșterile Coiba Mare și Coiba Mică, au fost făcute in 1982, când scufundatorul maghiar Czako Laszlo, sprijinit de Liviu Vălenaș și Halasi Gábor, reușește să treacă de primul sifon, ajunge intr-un clopot de aer și parcurge și al doilea sifon până la adâncimea de 47 m. Reușește să mai vadă continuarea până la cota de -55 m. Peștera atinge o lungime scufundata de 105m.
Sursa: Wikipedia
Peștera Hodobana
Obiective Turistice Garda de Sus,
Peștera Hodobana este o peșteră activă, de mari dimensiuni din Munții Bihorului, Apuseni.După descrierea făcută de Paul Damm și Călin Pop, intrarea peșterii a fost descoperită de F. Păroiu (Focul Viu București) și N. Sasu în luna aprilie a anului 1979, explorându-se atunci doar 25 m din galeria de la intrare. În luna august a aceluiași an, cei doi speologi amintiți, împreună cu Eva Győrfi, parcurg mai multe sute de metri de galerii, atingând prin Puțul Speranței un sifon situat la cota -119, respectiv o strâmtoare severă la +54 în Galeria Coralitelor.
Din septembrie 1979 coordonarea explorărilor este preluată de către Liviu Vălenaș. Alături de Eva Győrfi, el descoperă, cu plecare din baza Puțului Speranței, direcția principală de înaintare spre amonte. Parcurg apoi Sala Dante, urmată de Marile Meandre și se opresc în Sala Mamut, la baza unui perete. Cercetările sunt reluate în luna octombrie a aceluiași an, când L. Vălenaș, Dorel Pop, Horia Mitrofan și Nicolae Sasu descoperă un nou parcurs activ, situat sub Sala Mamut, dar din păcate fără continuare. Este descoperit și un sistem de galerii polietajat, care avea să ofere iarăși continuarea. Cu ocazia Revelionului din 1980, L. Vălenaș, Nicolae și Rodica Stoica-Negulescu și Costică Gagea (CSER București), descoperă Marele Râu, unde după un parcurs de 860 m, înaintarea le este oprită în Sala Finală, de către o cascadă înaltă de peste 20 m. În cadrul aceleiași tabere, în colaborare cu numeroși speologi de la CSER București, Flacăra Iași și ZKTJ din Polonia, sunt descoperite mai multe rețele laterale dintre care mai importante sunt Canionul Sclavilor, Marele Canion al Vântului și Galeria Dan Nanu.
Sursa: Wikipedia
Garda de Sus
Înscrie o unitate de cazare
