Obiective Turistice Apuseni fără intermediari
Tarifele afișate pe hartă sunt minimele în LEI PE PERSOANĂ valabile astăzi.
10 oferte de Obiective Turistice în Apuseni
Obiective turistice Arieseni
Obiective Turistice Arieșeni,
Pestera Ghetarul de la ScarisoaraGroapa Ruginoasa
Pestera Ursilor
Ghetarul Focul Viu
Pestera Poarta lui Ionele
Dealul cu melci
Cetatile Ponorului
Cascada Varciorog
Galeriile Romane Rosia Montana
Izbucul Tauzului
Cascada Varciorog
Obiective Turistice Arieșeni,
Cascada Varciorog se afla la aproximativ 5 Km de centru comunei Arieseni si la 3.5 Km de DN 75.Cascada are o inaltime de 15 metri cu un debit mai mare primavara datorita topirii zapezii de pe Varful Piatra Graitoare.
Pestera de Sub Zgurasti
Obiective Turistice Garda de Sus,
Pestera Zgurasti este o pestera activa, cu doua intrari, aproximativ 5,1 Km lungime si 80 metri adancime si in interior gasiti cel mai mare lac subteran din Romania.Pestera se afla la o inaltime de 920 metri pe Valea Ordancusei, Coordonatele GPS NU sunt exacte
Pestera Scarisoara
Obiective Turistice Garda de Sus,
Pestera Scarisoara se afla la o altitudine de aproximativ 1150 metri pe raza comunei Garda de Sus.Pestera este amenajata pentru vizitare cu ghizi autorizati si adaposteste cel mai mare ghetar subteran din Romania.
Partiile Vartop
Obiective Turistice Arieșeni, DN 75
Partiile Vartop se afla la 9 Km de comuna ArieseniPartia Vartop - Lungime 1000 metri - Grad de dificultate - mediu
Partia Vartop 2 - Lungime 450 metri - Grad de dificultate - usor
Partia Graitoare - Lungime 1350 metri - Grad de dificultate - mediu
Instalatii de transport pe cablu
- Partia Vartop - teleschi
- Partia Vartop 2 - teleschi
- Partia Graitoare - telescaun
Instalatie de nocturna
- Toate partiile au instalatie de nocturna
Zapada artificiala
- Partia Vartop
Lacul Belis-Fântânele
Obiective Turistice Beliș,
Lacul Beliș-Fântânele este un lac de acumulare artificial din Munții Gilăului. A fost amenajat între anii 1970-1974 la o altitudine de 990 de metri pe cursul râului Someșul Cald și are o lungime de 13 km.Lacul a fost amenajat pe locul fostei comune Belis, in perioadele secetoase, când nivelul apei scade foarte mult, se pot vedea ruinele caselor, cele mai celebre fiind ruinele fostei biserici din Giurcuța de Jos.
Lacul Leșu
Obiective Turistice Remeți,
Lacul Lesu este un lac de acumulare aflat pe Valea Iadului, la aproximativ 6 Km de Remeti.Lacul are o suprafata de 148 hectare si a fost dat in folosinta in 1973.
Coada lacului este o zona de agrement preferata pe sezonul de vara.
Pestera cu Apa
Obiective Turistice Remeți, Bulz, 9Km de Remeti
Pestera cu Apa este o pestera activa aflata in dreptul localitatii Bulz și reprezintă exurgența apelor din Peștera-ponor Sâncuta și din Depresiunea Carstică Ponoare ce alcatuiesc unul dintre cele mai impresionante sisteme carstice din M. Pădurea Craiului.Peștera este situată pe malul stâng al Văii Iadului, la o distanță de aproximativ 2 km amonte de confluența cu Crisul Repede.
Izbucul Tăuzului
Obiective Turistice Garda de Sus, Muntii Bihorului, în estul satului Hodobana
La baza unui perete stâncos ce se îndreaptă aproape vertical către cer, apa care a intrat circa 2.5 km mai la deal prin imensul portal al peșterii Coiba Mare iese in sfarșit la lumină, prin Izbucul Tăuz.Accesul catre micul ochi verde de apă este relativ ușor. Din centrul comunei Gârda de Sus se urmează cursul Văii Gârda… până la izbuc. Ce se ascunde sub oglina apei e o altă poveste…
Primele tentative de depășire a izbucului și pătrunderea în acest mare sistem de peșteri, din care mai fac parte și peșterile Coiba Mare și Coiba Mică, au fost făcute in 1982, când scufundatorul maghiar Czako Laszlo, sprijinit de Liviu Vălenaș și Halasi Gábor, reușește să treacă de primul sifon, ajunge intr-un clopot de aer și parcurge și al doilea sifon până la adâncimea de 47 m. Reușește să mai vadă continuarea până la cota de -55 m. Peștera atinge o lungime scufundata de 105m.
Sursa: Wikipedia
Peștera Hodobana
Obiective Turistice Garda de Sus,
Peștera Hodobana este o peșteră activă, de mari dimensiuni din Munții Bihorului, Apuseni.După descrierea făcută de Paul Damm și Călin Pop, intrarea peșterii a fost descoperită de F. Păroiu (Focul Viu București) și N. Sasu în luna aprilie a anului 1979, explorându-se atunci doar 25 m din galeria de la intrare. În luna august a aceluiași an, cei doi speologi amintiți, împreună cu Eva Győrfi, parcurg mai multe sute de metri de galerii, atingând prin Puțul Speranței un sifon situat la cota -119, respectiv o strâmtoare severă la +54 în Galeria Coralitelor.
Din septembrie 1979 coordonarea explorărilor este preluată de către Liviu Vălenaș. Alături de Eva Győrfi, el descoperă, cu plecare din baza Puțului Speranței, direcția principală de înaintare spre amonte. Parcurg apoi Sala Dante, urmată de Marile Meandre și se opresc în Sala Mamut, la baza unui perete. Cercetările sunt reluate în luna octombrie a aceluiași an, când L. Vălenaș, Dorel Pop, Horia Mitrofan și Nicolae Sasu descoperă un nou parcurs activ, situat sub Sala Mamut, dar din păcate fără continuare. Este descoperit și un sistem de galerii polietajat, care avea să ofere iarăși continuarea. Cu ocazia Revelionului din 1980, L. Vălenaș, Nicolae și Rodica Stoica-Negulescu și Costică Gagea (CSER București), descoperă Marele Râu, unde după un parcurs de 860 m, înaintarea le este oprită în Sala Finală, de către o cascadă înaltă de peste 20 m. În cadrul aceleiași tabere, în colaborare cu numeroși speologi de la CSER București, Flacăra Iași și ZKTJ din Polonia, sunt descoperite mai multe rețele laterale dintre care mai importante sunt Canionul Sclavilor, Marele Canion al Vântului și Galeria Dan Nanu.
Sursa: Wikipedia
Apuseni
Înscrie o unitate de cazare
